
Viza Schengen (Infografic)
Spațiul Schengen este una dintre cele mai importante realizări ale proiectului european. Acesta a început în 1985 ca proiect interguvernamental între cinci țări ale UE – Franța, Germania, Belgia, Țările de Jos și Luxemburg – și s-a extins treptat pentru a deveni cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume.
Schengen este numele unui mic sat din Luxemburg, situat la frontiera cu Germania și Franța, unde Acordul Schengen și Convenția Schengen au fost semnate în 1985 și, respectiv, în 1990.
Apartenența la un spațiu fără controale la frontierele interne înseamnă că țările:
Setul de norme care reglementează spațiul Schengen se numește Codul frontierelor Schengen.
În prezent, spațiul Schengen acoperă peste 4 milioane de kilometri pătrați, cu o populație de aproape 420 de milioane de persoane, și include 27 de țări:
La 1 ianuarie 2023, Croația a devenit cea de a 27-a țară membră cu drepturi depline a spațiului Schengen.
La 30 decembrie 2023 Consiliul a convenit să elimine controalele la frontierele aeriene și maritime interne cu Bulgaria și România.Ambele state membre aplică integral acquis-ul Schengen de la 31 martie 2024, dată de la care controalele la frontierele aeriene și maritime interne vor fi eliminate;După acest primă etapă, Consiliul urmează să ia o nouă decizie pentru a stabili o dată de eliminare a controalelor la frontierele terestre interne;
Controalele la frontierele interne cu Cipru nu au fost încă eliminate, iar Irlanda nu face parte din spațiul Schengen.
Spațiul Schengen permite unui număr de peste 400 de milioane de persoane să călătorească liber între țările membrefără a trece prin controale la frontieră.
În fiecare zi, aproximativ 3,5 milioane de persoane trec frontierele interne pentru a munci sau a studia sau pentru a-și vizita familia și prietenii, iar aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-o țară Schengen și lucrează în alta.
Se estimează că europenii efectuează anual 1,25 miliarde de călătorii în interiorul spațiului Schengen, ceea ce aduce de asemenea beneficii considerabile turismului și sectorului cultural.
Resortisanții țărilor din afara UE care locuiesc în UE sau care vizitează UE în calitate de turiști, de participanți la schimburi de studenți sau în scopuri profesionale pot, de asemenea, să călătorească dintr-o țară Schengen în alta fără a trece prin controale la frontieră.
Pentru călătorii care tranzitează spațiul Schengen sau intenționează să rămână într-o țară Schengen pentru o perioadă scurtă de timp, UE a stabilit norme comune privind vizele.
Este necesară o politică comună a UE în domeniul vizelor pentru funcționarea eficace a spațiului Schengen fără frontiere, întrucât facilitează intrarea vizitatorilor în UE și, în același timp, sporește securitatea internă.
Viza Schengen (Infografic)
Unul dintre principalele obiective ale spațiului Schengen vizează protejarea cetățenilor săi printr-o cooperare sporită între forțele de poliție, autoritățile vamale și autoritățile de control la frontierele externe ale tuturor statelor membre. Aceste noi forme de cooperare au fost introduse pentru a compensa orice risc de deficit de securitate generat de eliminarea controalelor la frontierele interne.
În contextul cooperării în materie de aplicare a legii, spațiul Schengen permite:
Acesta reprezintă un avantaj enorm în lupta împotriva terorismului și a criminalității grave și organizate, inclusiv a traficului de persoane și a migrației ilegale.
Țările care doresc să adere la spațiul Schengen trebuie să îndeplinească o listă de condiții prealabile. Ele trebuie:
Țările care doresc să adere la spațiul Schengen trebuie să facă obiectul unei serii de evaluări menite să stabilească dacă țările respective îndeplinesc condițiile necesare pentru aplicarea normelor Schengen.
După ce evaluarea confirmă că un stat membru este pregătit să adere la spațiul Schengen fără controale la frontierele interne, toți ceilalți membri ai spațiului Schengen trebuie să aprobe decizia în unanimitate, după consultarea Parlamentului European.
Mai multe țări din UE au decis să reintroducă controale la frontierele interne în perioada 2020-2022 în contextul pandemiei de COVID-19. Controalele au mai fost reintroduse și în alte circumstanțe, inclusiv în 2015, în urma atacurilor teroriste sau a creșterii fluxurilor de migrație în UE.
Reintroducerea controalelor la frontierele interne ar trebui să aibă loc numai ca o opțiune de ultimă instanță.
Codul frontierelor Schengen permite statelor membre să reintroducă controalele la anumite frontiere interne în circumstanțe excepționale care periclitează funcționarea generală a spațiului Schengen.
În astfel de situații, Consiliul poate să recomande ca unul sau mai multe state membre să reintroducă controalele la frontieră, pe baza unei propuneri a Comisiei Europene.
Verificările introduse în circumstanțe excepționale necesită aprobarea Consiliului.
Codul frontierelor Schengen prevede, de asemenea, că statele membre pot introduce controale temporare la frontieră pentru a răspunde unei amenințări grave la adresa ordinii publice sau a securității interne.
În acest caz, statul membru în cauză trebuie să informeze Comisia și celelalte țări ale UE cu cel puțin patru săptămâni înainte de introducerea verificărilor sau într-un termen mai scurt dacă circumstanțele nu sunt cunoscute în prealabil. Această reintroducere a verificărilor interne nu necesită aprobarea Consiliului.
UE și statele sale membre au stabilit măsuri concrete pentru garantarea securității Europei și consolidarea frontierelor externe ale UE.
Printre acestea se numără, de exemplu, crearea Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) și dezvoltarea Sistemului de informații Schengen (SIS).
Autoritățile din întreaga UE utilizează SIS pentru a introduce sau consulta semnalări cu privire la persoane și obiecte căutate sau dispărute. Sistemul conține aproximativ 91 de milioane de semnalări și, în 2019, a fost consultat de peste 6,7 miliarde de ori de către autorități.
De asemenea, SIS furnizează instrucțiuni autorităților cu privire la modul în care acestea pot reacționa atunci când este găsită o persoană sau un obiect, cum ar fi:
Următoarele instrumente informatice care vor contribui la combaterea criminalității și la securizarea frontierelor sunt în curs de modernizare sau dezvoltare:
Sisteme informatice pentru securitate și migrație la nivelul UE (Infografic)
UE lucrează în prezent la o actualizare a Codului frontierelor Schengen, ținând seama de provocările din ultimii ani, inclusiv de afluxul masiv de migranți din 2015 și de pandemia de COVID-19 din perioada 2020-2022. Această reformă:
La 6 februarie 2024, Consiliul și Parlamentul European au convenit să actualizeze Codul frontierelor.